|
|
Va multumesc mult, fetelor! Sper sa va placa in continuare... Ma bucur nespus ca va face placere sa o cititi... Iata nextul:
O femeie de vreo 20 de ani, de statura medie se apropie incet de mine. Ma lua in brate si suna la salvare, care veni indata. Ce s`a intamplat mai apoi, nu`mi mai amintesc deloc. Eram in coma, nimeni nu credea ca voi mai trai vreodata, dar Dumnezeu e mare si e in ceruri. M`au dus cu targa direct in sala de operatii. Se parea ca nu eram doar lovita in urma accidentului, ci mai aveam si altceva. Ceva de care eu nu am aflat nici pana in ziua de azi. Aveam cica mari probleme cu maduva spinarii, in dreptul gatului. Nu era timp de pierdut, de aceea m`au si operat.
Cand m`am trezit, mirosul puternic de medicamente si mirosul acela de spital le`am simtit din prima, apoi mi`am deschis incet ochii. Am vazut doar tavanul alb, apoi o lumina puternica care ma orbea si doua maini care incercau sa`mi deschida ochiul.
X: Buna, draga mea! In sfarsit ti`ai revenit!
Era un domn inalt, bine`facut, tanar, cam de vreo 30 de ani, cu parul cret si saten. In ochii lui verzi se putea citi bucuria si totodata simplitatea. Avea o voce putin ragusita, dar nu ma deranja deloc. Cand sa ma dezmeticesc si eu ca sa il pot analiza mai bine, acesta iesi rapid din camera. Cred ca era seara, deoarece becul imi lumina fatza, palpaind slab. Ma simteam pierduta, nu stiam ce patisem. Ce era cu acel salon, ce cautam eu acolo? Ma uitam mirata la tavanul ca spuma laptelui, intrebandu`ma intruna ce faceam eu acolo. Dar tacerea nebuna fu spulberata de o voce inceata care ma chema. Mi`am ridicat capul de pe perna si am privit. In fatza patului de spital era un scaun de lemn, pe care era asezat un tip necunoscut. Era cu baiat cam de varsta mea, cu parul brunet, cu ochii mari si caprui, acoperiti de bretonul care ii cadea mai mult pe ochiul drept. Era imbracat cu un tricou alb si blugi albastru`deschis, iar in mana avea un buchet de lalele… cred ca erau vreo 5 lalele galbene ca soarele.
Nu`l cunosteam, nu stiam ce cauta acolo cu mine. Si de ce mi`a oferit flori? Dupa trasaturile fetzei, se vazu din prima clipa ca era bogat, mai ales din punct de vedere financiar, frumos, dar totusi nu aveam incredere in acesta.
Z: Nu te mai deranja.
M`am oprit, indreptandu`mi privirea sper acel buchet pe care il lasa pe masa, ca apoi plecand sa intoarca pentru o secunda capul, in semn de adio. Vru sa spuna ceva, dar ezita si inchise usa in urma lui. Acum eram doar eu… eu si intrebarile mele, care imi veneau pe rand din minte, derulandu`se ca la cinematograf. M`am ridicat si am privit pe geam. Strazile erau pline de oameni simpli, altii bogati care fugeau spre serviciul de noapte. Masinile asteptau la semaforul care arata de ceva vreme culoarea rosie. Felinarele luminau slab strazile pline de praf. Nu era orasul in care locuiam eu, era unul necunoscut. M`am hotarat sa deschid geamul. Am simtit mirosul inmiresmat al florilor de tei, ale caror crengi invadau camera.
_______________________________________
In Your Dreams...
You Can Fly..
Just Dream Away...
And Kiss The Sky...
|
|
deci..nu am cuvinte pt a descrie ceea ce am simtit cand am citit,ce s-a intamplat? haide cu nextul,nu ne mai tine pe jar 
haide astept nextul 
ce frumos ai scris...povestea ta m-a captivat si deabea astept urmatoarea parte